E ciudat cum cateva persoane straine iti intra in viata si nu le mai poti scoate…e ciudat cum te atasezi atat de tare, intr-un timp atat de scurt….e ciudat ca ajungi sa plangi dupa doar 6 zile de socializat. Daca cineva m-ar fi intrebat acum catva timp daca e posibil sa te schimbi dupa cateva zile….as fi raspuns “probabil”, insa acum stiu ca raspunsul corect este “CU SIGURANTA”. Suntem atat de diferiti, atat de departati unii de altii, iar niste oameni se gandesc sa ne adune in acelasi loc si sa ne invete (pe langa tematica) despre viata, despre prietenie, despre sentimente(partea asta fiind involuntara). Stiati ca”statistic vorbind: mi-e dooor”? Si mai stiati ca sentimentul de dor exista numai in cultura romana ? Eu am aflat toate astea mai nou…..si am aflat ca “dorul doare”. GAMOTO! Acelasi cap a gandit-o si pe asta…. Daca nu intelegeti nimic din ce scrie in acest post…din cuvintele astea care par a fi puse aiurea intr-un spatiu destinat bloggingului…..inseamna ca nu ati fost la Vatra Dornei…inseamna ca nu ati simtit niciodata ce simt eu acum si mai inseamna ca n-aveti idee cum sta treaba cu o prietenie neconditionata….si neinteresata. Uite ca am sa trec din nou la cuvantul “dor”. Pot sa-l folosesc? 
“DOR, doruri, s.n. 1. Dorinţă puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ♢ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaş. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvneşte, aspiră la ceva; năzuinţă, dorinţă. 3. Suferinţă pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe)De ce azi ploua? De ce acolo ningea linistit? Si mai ales….de ce comunicam intr-o nota atat de trista? De ce vorbim cu regret….? Nu plange ca s-a terminat, Zambeste ca s-a intamplat! Am si eu niste responsabilitati in calitate de super girl si nu vreau sa le mai incalc de multe ori. Cel putin am sa ma stradui mai mult, desi nu promit nimic.
Vreau sa spun multe…sa folosesc cuvinte putine si sa inteleg doar eu adevarata profunzime a acestor cuvinte….. Vreau sa trec de starea asta…si mai vreau sa-i ofer o floare mamei de 8 Martie.
Deci,asadar si prin urmare…..Achhhhh…MED! Vreau din nou laVatra, in 32, pe hol, o tura de mafia, un banc, o sesiune de training….vreau inapoi! Silence! I kill you! I hate you! A venit trenul….si m-a adus acasa… am revenit.
3 Comentarii
martie 8, 2008 la 6:51 pm
Trebuie sa recunosc aici multe din expresiile mele… “Ooohm loook, that’s a dandelion” Iti zice ceva expresia ?
Nici eu nu ma asteptam sa fie asa… Nici nu am cuvinte…
A fost… De vis !
martie 9, 2008 la 2:01 pm
trebuie sa recunosc ca si mie mi-e dor si ca nici eu nu as fi crezut ca m-as putea atasa atat de mult de niste persoane intr-un timp atat de scurt. miss you all:*
martie 9, 2008 la 9:56 pm
Cui ii lipseste oare acest sentiment “DORUL”? tuturor…..cum sa nu te atasezi de persoane intr-un timp atat de scurt cand tot ce faceai acolo era natural si de la sine inteles , dar mai ales sa ne acceptam unul pe altul.
Momentele acestea raman amintiri de neuitat…..parti din viata….timp scurt-viata multa…cam asa ar parea ceea ce am facut si poate o vom repeta pe viitor…;)