povestea…

Jump to Comments

E o voce pe fundal si un creion pe o foaie cu patratele a unei agende de pe birou. Ce vrei sa faci, creionule? De ce ai inceput sa vorbesti fara sa-mi ceri voie? Inceteaza!

Nu conteaza ca maine ma trezesc devreme, nu conteaza ca mi-e somn, dar conteaza ca nu-mi scrii. De ce? Am sa incetez cu intrebarile, ca nu e buna directia in care ma indrept…

Creionul continua sa scrie… La naiba! E nevoie de timp pentru a ne scrie povestea… Ieri era un pas spre azi, azi e un pas spre maine, insa pentru mine ,”azi” nu face altceva decat sa ma intoarca spre ieri. Nu-mi pare rau de nimic, dar ar trebui sa-mi para. E o stare genrala de melancolie-n camera mea… E nevoie de liniste ca totul sa capete sens, e nevoie de dragoste ca sa pot sa te urasc. Ura? Ura e o alta forma a dragostei…ura nu se naste din nimic, nu se naste din ignoranta si nepasare…ea se naste din iubire. Apropo de iubire: ascult acum o melodie care zice-asa : ” It takes no time to fall in love but it takes you years to know what love is”. [Ah! Mi-ai scris! DA! Mi-ai scris... ]

Uita-te in jur! Deschide ochii! Totul e clar, trebuie doar sa vrei sa vezi si sa ai puterea sa accepti si sa recunosti. Am invatat toate astea datorita tie. Nu stiu daca e bine, daca e rau…tot ce stiu sigur e ca totul a capatat sens, tot universul meu alb-negru de pana acum s-a invelit in culorile curcubeului. Si mai stiu ceva:ca umplu orice foaie care-mi iese ni cale. E vina ta!

Totul e frumos acum, soarele zambeste prietenos deasupra noastra si ne aduce impreuna. Hahaha! Cata pricepere si viclenie pe soarele asta…

Intre timp, “azi”-ul nu ma va mai intoarce din drum, ci ma va indrepta spre maine, spre poimaine, spre ceea ce va fi candva…

Ridic privirea spre cer si zmabesc. Ce frumoase ganduri! Ce frumoasa varsta! Ce frumoasa poveste! Nu vreau sa ma gandesc care va fi finalul…nu ma astept la un happy-ending…profit de prezent si profit de minutele care alcatuiesc povestea pentru a putea sa respir fiecare secunda din ea, pentru a putea sa o deslusesc. In timpul asta…o scriu…scriu povestea…o las sa curga si eu consemnez. Pentru moment, creionul oboseste…merge la culcare. Noapte buna, poveste!

1 comentariu

Filed under 1